ZIUA CÂND ZEII VOR MURI

Când eram mic, am văzut un monument al eroilor iar pe el era scris cu litere îngroşate "NIHIL SINE DEO". L-am întrebat pe bunicul meu ce însemnau acele cuvinte iar el mi-a răspuns : „Nimic fără Dumnezeu”.

                                                                                                                                                                                                    Danei Jinx

 “...rămân al tău cel mai supus slujitor,
Ponţius Pilat”

Aşa îşi încheie Ponţius Pilat scrisoarea către Tiberius, caesarul Romei, augustul pricipe. Pecetlui scrisoarea şi chemă agentul imperial. Acesta intră, salută şi aştepta ordinele procuratorului.
- Această scrisoare să o dai Caesarului.
- Am înţeles mărite, spuse agentul luând scrisoarea. Salută şi plecă.
Rămas singur, Pilat se aşeză confortabil şi căzu pe gânduri. Evenimentele din ultimile zile îl tulburase profund. Ştia că din partea evreilor nu se putea aştepta la ceva bun. Mereu a avut probleme cu ei iar Tiberius devenise foarte suspicios ajutat poate şi de vorbele din Senat sau darurile din partea lui Irod.
„ Ah! Blestemată să fie ziua când am fost numit procuratorul provinciei în locul lui Valerius Gratus. Hmm...ce înseamnă ambiţiile...doar mi s-a spus că va fi greu...” Fusese chemat la imperatorul Romei aflând de la Seneca că îl aştepta un dar de nuntă din partea caesarului, doar Claudia Procula soţia lui, era rudă cu acesta. Tiberius cu o politețe rece, calculată, îl înştiinţă că îl va numi procurator al provinciei imperiale Iudeea.
Fără ceremonial deosebit, oarecum în grabă, împăratul îi înmână ordinul de numire şi pe un ton sincer i-a urat să fie sub ocrotirea zeilor, să arate ce înseamnă puterea, înţelepciunea şi strălucirea Romei. Poate dacă vremea nu era umedă şi apăsătoare ar mai fi continuat însă Tiberius nu se lungi la vorbă. Pilat preamări fără să exagereze puterea şi bunăvoinţa celui care îl numise. Caesarul aştepta să temine şi apoi se retrase. Seneca îl însoţi pe Pilat până la ieşire, spunând printre cotloane că Tiberius era sătul de Iudeea şi de întreaga Palestină plus că nici pe Irod nu îl înghiţea, să nu îşi facă griji şi să adune bani, cât mai mulţi, cu care îşi va putea cumpăra fie un loc în Senat fie să-şi asigure bătrâneţile liniştite.

 În drum spre casă trecu pe la Valerius Gratus care, în plimbarea prin superbă grădină, îi spuse :
- Dragul meu, cum bine ştii am fost procurator în Iudeea. Te va solicita, însă numirea asta e ca o monedă. Pe de o parte poţi avea totul iar pe cealaltă parte, în cazul unui eşec, va fi foarte , foarte greu de recuperat. Pilat deveni un pic îngândurat.
- Aşa de mari probleme?