duminică, 9 august 2015


MANAGEMENTUL, FILOSOFIE APLICATĂ


Biblia a fascinat imaginaţia cititorilor de pretutindeni şi alături de alte cărţi şi autori antici a stat probabil la baza formării şi dezvoltării conceptelor de management fiind în permanenţă o sursă de inspiraţie pentru cercetători. Folosită în special pentru lectura şi studiu religios de două mari religii monoteiste (mozaică şi creştină), între coperţile ei putem găsim alături de pagini de istorie antică a poporului evreu şi exemple de comportament şi gândire ce au fost şi încă sunt aplicate de lumea laică. Veridicitatea unor evenimente, chiar puse la îndoială de către sceptici , nu afectează în mod deosebit lecţiile practice. Lucrarea nu îşi propune să epuizeze subiectul muncii, al principiilor de management, legislaţie, funcţii ale întreprinderilor etc ci doar să  surprindă şi sa argumenteze ideea că managementul a însoţit istoria umanităţii iar lecţiile şi temele de dezbatere găsite cât şi altele posibile dar neprezentate în prezenta lucrare provin şi trec dincolo de subiectele dezbătute în cursuri şi seminariile academice.


             Fiecare dintre noi, măcar în o dată în viaţă, am răsfoit Biblia sau cel puţin am auzit că ar fi „Cartea Cărţilor”, în sensul că în paginile ei poţi găsi exemple despre diverse situaţii ce au aplicatii universale in viata. Biblia a fost cea mai influentă carte din istoria omenirii este un fapt de care se indoiesc foarte puţini. În paginile ei găsim cel mai puternic act legislativ al antichităţii evreieşti şi nu numai – cele 10 porunci, dar şi porunca nou testamentara “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, care a fost şi este cea mai importantă pentru creştini.
            Poveştile biblice, aşa cum sunt ele consemnate, unele dintre ele greu credibile pentru atei, au avut rol de seturi morale, atât pentru evrei cât şi pentru creştini, iar într-o mică măsură pentru musulmani în decursul vremurilor, Biblia jucând un rol central în dezvoltarea civilizaţiei europene şi nu numai, iar efectele acestora le regăsim în mintea şi sufletul celor credincioşi, dar şi în imaginaţia scepticilor de pretutindeni şi din toate timpurile.
 Din acest motiv, în lucrare este prezentată una din pildele spuse de Iisus Hristos sau Yoshua ben Yoseph aşa cum era cunoscut contemporanilor săi prin intermediul istoricului Flavius Josephus.
            Analiza se raportează la textul acestei pilde aşa cum îl găsim în Evanghelia după Matei, cap. XX vers. 1-15.
În continuare se prezintă după textul versetelor (în ordinea apariţiei lor) câteva aspecte, atât din prisma vremurilor, dar şi făcând o paralelă cu timpurile actuale, folosind date şi elemente de istorie, istorie biblică, management, legislaţia muncii din România, cultura s.a.


“a ieşit dis-de-dimineaţă”

*  PROGRAMARE
ne indică faptul că şi atunci şi acum muncile agricole încep la orele mici ale dimineţii



“să tocmească lucrători pentru via sa”


* ASIGURAREA RESURSELOR
Întâlnim un proprietar ce apelează la serviciile de muncă a unor cetăţeni liberi. Munca sclavilor nu putea acoperi în totalitate spectrul domeniilor de activitate, de aceea munca cu ajutorul oamenilor liberi avea un rol la fel de important şi era necesară.Conform www.crestinortodox.ro  sclavii poporului antic iudeu aveau un altfel de tratament faţă de sclavii timpurilor, iar termenul de slugă, slujitor putea desemna, de asemenea, o persoană aflată în relaţie contractuală patron-angajat. Cei care nu erau în aceasta situaţie sau cei care nu aveau o meserie binedefinită erau zilieri ce lucrau în agricultură. Cultura măslinelor, a viţei-de-vie şi a păioaselor era, pe lângă creşterea de animale, ocupaţia de bază în acea vreme.




      Tradiţia culturii viţei de vie la evrei avea rădăcini adânci.
Încă din prima carte a Vechiului Testament, Facerea cap. IX, Noe ne este prezentat ca primul cultivator şi producător de vinuri (aprox.2350 i.H).
În cartea Numerii cap. XIII 23-25, din Vechiul Testament două dintre iscoadele trimise în recunoaştere s-au întors cu un strugure uriaş iar “locul acesta l-au numit ei valea Eşcol, adică valea strugurelui, de la strugurele de poamă” – iar denumirea actuala a soiului - „Raisin de Palestina”.
În cap.I din „Cântarea Cântărilor”, o altă carte a Vechiului Testament, aflăm despre o poveste de iubire dintre un mire şi o mireasă şi despre bucuria sufletească pe care o dă vinul - în realitate personajele fiind vestitul rege Solomon şi Sulamita, iubita sa.
În scrierile din Noul Testament găsim povestea unei transformări miraculoase a apei în vin cu ocazia unei nunţi în Cana Galileei(www.bibliaortodoxa.ro).
„a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru”









*  Şomaj
Şomajul a însemnat întotdeauna o problemă socială şi a economiei atât în vremurile actuale cât şi în Imperiul Roman.
În ziua de astăzi, în România, deşi pare greu de crezut, exista o rată mare de şomaj în agricultură. Siteul www.money.ro informează că majoritatea somerilor din România provin din agricultură, după cum arată ultimele analize efectuate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. În termeni concreţi, faţă de ianuarie 2014, rata este mai mică cu 0,39 puncte procentuale (www.agrari.ro). Cei mai mulţi şomeri erau muncitori necalificaţi în agricultură, respectiv 97.102 persoane. De asemeni, Guvernul României prin Hotărârea 119/2014 (avocat-dreptul-muncii.eu) a introdus pe lista activităţilor autorizate potrivit legii şi activităţile desfăşurate de persoane fizice în urma cărora se realizează venituri din agricultură, silvicultură sau piscicultură conform art. 71 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Se pot asigura în sistemul de şomaj persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente sau profesii libere, respectiv întreprinderile individuale sau familiale. Tot de aici  aflăm că persoanele fizice care derulează individual activitati agricole, în această categorie fiind cuprinsi si zilierii, se pot asigura, dacă doresc, în sistemul de somaj, pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute de lege. Persoanele care desfăşoară astfel de activităţi în agricultură, inclusiv zilierii se pot prezenta la Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau la oficiile acestora din teritoriu, unde vor putea încheia şi semnă contractul de asigurare în sistemul de şomaj.



“Şi învoindu-se cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via sa”




*  Negociere
  şi Recompensare
Plata pentru o zi de muncă, dar şi necesarul de trăi pentru o zi era un dinar. Dinarul era o monedă oficială în imperiul roman, monedă folosită şi în regatul iudeu, chiar dacă existau şi alte monede şi valori monetare, unele în funcţie de regiune şi provincie. Puterea de cumpărare a acestei monede, pe vremea lui IIsus Hristos, rezulta din informaţia ca dinarul reprezenta salariul zilnic al unui muncitor agricol (Mt 20, 13) şi asigură întreţinerea unui om pe timp de 24 ore (Mt 20, 2, 9, 10, 13ş Lc 10, 35ş Mc 14, 5 etc.) ne spune www.crestinortodox.ro. Tot de aici aflam ca Dinarul era moneda de argint, în greutate aproximativă de 4,3 -5 grame. Valoarea medie astăzi ar fi, la cursul oficial BNR dar şi la cursul interbancar la 2,1-2.3 lei, deci undeva la maxim 10,35 lei(metalepretioase.ro). În ziua de astăzi, plata unui zilier porneşte de la 50 lei/zi iar după negocieri se poate adăuga şi o masă caldă plus un pachet de ţigări iar faptul că lucrează în plantaţii de vită de vie se adaugă şi un 1 litru de vin (care se serveşte în mare parte în pauză de masă).


    Forţa de muncă
    Legislaţia muncii
Despre reglemantarile actuale privind despre zilierii aflam mai multe în Legea nr. 52 din 2011-privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri ( www.dreptonline.ro). În textul Legii 52 din 2011 găsim în art.1 literele a şi b atât definiţia zilierului cât şi a beneficiarului de lucrări.


“şi ieşind pe la ceasul al treilea”




*  PROGRAM DE LUCRU
La evrei, şi nu numai, ziua se împărţea în ore solare, în total 12. Raportul acestor ore este aproximativ astfel: ceasul întâi sau primul ceas al dimineţii este 6 dimineaţa, ceasul al treilea este ora 9, ceasul al şaselea este ora 12, ceasul al noulea este ora 3 după amiază, ceasul al unsprezecelea este înainte de asfinţitul soarelui.Ne este explicat pe indelete la www.  ro.orthodoxwiki.org. Ceasul al treilea ar corespunde deci orei 9. La muncile agricole şi în perioadele ce campanile ce încep cât mai devreme, eventual la răsăritul soarelui (vara se luminează de zi cu ceva diferenţa în avans faţă de răsărit) activitatea începe din acele moment, evident cu etapale pregătitoare aferente. Ora 9 e socotită o oră oarecum târzie, când activitatea e începuta şi în mediul rural e destinată predominant femeilor şi copiilor. Din păcate, în mediul rural, multe familii se bazează şi folosesc munca minorilor, unii de la o vârstă la care alţi copii au cu totul alte îndeletniciri, iar dacă textul legii reglementatoare spune că „durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucrătorii minori care au capacitate de munca”, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. (art4, alin2 din L52/2011), iar în acelaşi art.4 alin.3 „nicio persoană nu poate fi angajata zilier dacă nu a împlinit vârsta de 16 ani”. Munca în sezonul agricol începe după la răsăritul soarelui şi durează deseori după apus. Iată şi o explicaţie a expresiei „zi lumina” folosită deseori în activitatea cotidiană.
“ieşind iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, a făcut tot aşa. Ieşind pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii, stând fără lucru, şi le-a zis: De ce aţi stat aici toată ziua fără lucru? Zis-au lui: Fiindcă nimeni nu ne-a tocmit.”


* Previziune
*  Reglare tip Feedback
*  Resurse Umane
Din acest fragment observam ca necesarul de forţa de munca este cu mult mai mare decât cel previzionat în cursul dimineţii sau nu a existat o previzionare iniţială corectă. Aceeaşi greşeală se repetă şi pe parcursul zilei, deci nu s-a aproximat volumul recoltei si de câţi zilieri ar fi nevoie. Dealtfel, reiese că proprietarul lucra plantaţia doar cu muncitori ocazionali, fără vreun responsabil cu lucrările, deoarece nimeni nu ştia nivelul recoltei. Cât despre lucrători, deşi era nevoie de ei, unii au stat fără să primească de lucru chiar o zi întreagă nefiind un anunţ sau o persoană care să-i îndrume spre locaţia unde  era reală nevoie de forţă de muncă. Unii din dorinţa de câştig suplimentar ( un al 2 lea job pe zi) au ieşit în căutare spre seară şi alţii au ieşit în căutare de oferte de lucru târziu din  lene      ( “eu am vrut, dar dacă nu a fost nimeni să mă solicite?”). Pare greu de crezut însă în mediul rural actual în care muncile agricole sunt ocupaţia de bază, în diverse momente şi pentru diverse activităţi, uneori se găsesc greu zilieri.  Mulţi consideră că  munca de prestat este dificilă sau contravaloarea acesteia este prea mică în raport cu activitatea şi considera că “nu merită efortul” sau caută să intre în activitate cât mai târziu pe parcursul zilei, considerând că este suficient câştigul sau chiar sunt pe plus. Max Weber în „Etica protestantă şi spiritul capitalismului” dezbate şi condamna o astfel de abordare faţa de muncă şi câştig şi evident faţa de bani . Însă din textul pildei reiese că nimeni nu a mai avut nevoie de zilieri în acea zi de la o anumită oră.


“Făcându-se seară, stăpânul viei a zis către îngrijitorul său: Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de cei din urmă până la cei dintâi.”


*  SALARIZARE
Se respectă astfel Principiul 7 al managementui, din cele 14 exprimate în 1916 de Henry Fayol în Managementul general şi industrial, în ceea ce priveşte Plata, principiu care spune „asigurarea compensaţiilor corecte şi satisfăcătoare pentru toţi, recompensarea competenţei”(Viorel Cornescu ş.a. 2003) . Plecând de la principiile enunţate de Fayol, care a identificat principalele funcţii ale managementului, respectiv: previziunea, organizarea, coordonarea şi controlul, L. Gulick şi alţi autori în domeniu au propus şi enunţat drept  funcţii ale managementului : prevederea,    planificarea, organizarea, comanda, coordonarea, conducerea personalului, utilarea, evidenţa, operarea, execuţia, activizarea, controlul, etc.
“Şi venind cei dintâi, au socotit că vor lua mai mult, dar au luat şi ei tot câte un dinar. Şi după ce au luat, cârteau împotriva stăpânului casei”


* CONFLICT DE MUNCĂ

Sesizăm în acest fragment un conflict de muncă între angajaţii ocazionali – zilieri şi proprietarul viei. El este aplanat şi ulterior stins în urma prezentării motivaţiei proprietarului despre aplicarea voinţei discreţionare privind acordarea plăţii către persoane cu număr redus de ore lucrate, dar orice zilier are drept la remuneratie ce se stabileste prin negociere directă între părţi privind activitatea executată.
  Pilda viţei de vie în scrierile evanghelice
În alte variante ale pildei (evangheliştii Marcu şi Luca mai tratează acest subiect) aflăm de existenţa unui teasc, a unui turn, de unde putem înţelege ca puteau exista activităţi ulterioare culesului (prelucrare, stocare, posibil vânzare). Putem vorbi şi despre funcţia comercială ale unei inreprinderi, pe lângă cea productivă.  Luca tratează subiectul din punct de vedere  majoritar ecleziologic, el nefiind de faţă la rostirea pildei.
   Structura audienţei la pilde

Pilda aceasta a fost rostită cu câteva zile de judecarea de către Sanhedrin (Sinedriu) şi condamnarea la moarte a lui Iisus Hrostos în timpul călătoriei dinspre Pereea, provincie a anticului regat iudeu, în drumul către Ierusalim al lui Joshua ben Joseph şi a alaiului ce îl însoţea, în faţa unui auditoriu destul de eterogen ca şi ocupaţie şi meserii. Din datele ce s-au păstrat, deşi majoritatea ucenicilor erau foşti pescari, iată că Iisus le spune o pildă despre viţa de vie, aparent fără legătură cu meseria lor de bază. Deoarece, pe deoparte, alături de cultura măslinilor şi culturilor agricole, cultura viţei de vie ocupa un rol principal în ocupaţiile acelei vremi, iar pe de altă parte, pescăritul nu se făcea individual, ci în breaslă ( un întreg sistem de acceptare, recunoaştere şi chiar acreditare), iar multe din capturile de peşte se făceau la comandă şi negociere directă. Aşadar activitatea de zilier, dar şi sistemul de remuneraţie erau binecunoscute auditoriului. Însă erau şi ucenici care fuseseră funcţionari (vameşi), iar printre auditorii posibili puteau fi zidari, olari etc.



Despre beneficiile aduse de vin şi consumul vinului şi cultivarea viţei de vie s-a scris încă din antichitate, iar cel mai celebru exemplu este "În vino veritas, în aqua sanitas" expresie de origine greacă şi preluată de lumea romană (en.wikipedia.org). Însă şi înţelepciunea evreiască are referiri la vin, Talmudul Babilonian conţine expresia : "Vinul intra, secretele ies."

Putem spune că pildele rostite de Iisus Hristos, alături de alte povestiri biblice, au fost, sunt şi vor fi adevărate lecţii, nu numai de morală şi etica religioasă, ci şi exemple de organizare, legislaţie, functii şi activităţi manageriale, într-un cuvânt - lecţii practice de management. Depinde cu ce ochi le privim şi ce abordare aplicăm.


*Titlul lucrării este în  legatură cu editorialul scris de Prof.dr.ing., ec. Ioan ABRUDAN
 apărut în  „Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 12, Nr. 3, 2013


BIBLIOGRAFIE

www.bibliaortodoxa.ro, accesat la 29 aprilie 2015
www.metalepretioase.ro accesat la 30 aprilie 2015
Ionut Lupescu  Cei mai mulţi şomeri – în agricultură” articol de pe http://www.money.ro/cei-
mai- multi-someri-in-agricultura/ descarcat la 30 aprilie 2015 de pe www.money.ro
Unitati de masura si monede mentionate in Sfanta Scriptura preluat de pe   
2015
www.agrari.ro accesat la 1 mai 2015
www.dreptonline.ro accesat la 1 mai 2015
www.ro.orthodoxwiki.org accesat la 1 mai 2015
Teodor Danalache “Sclavia la poporul evreu” articol de pe http://www.crestinortodox.ro/religiile- 
lumii/iudaism/sclavia-poporul-evreu-125086.html , descarcat la 1 mai 2015
Prof.univ.dr. Viorel CornescuManagement –de la teorie la practica “     ed.univ.Bucureşti 2003, pag.10-11
Max Weber “Etica protestantă şi spiritul capitalismului” traducere Ihor Lemnu, ed. Humanitas 
              1993, pag.33

Niciun comentariu: