luni, 30 decembrie 2013

Anul nou sau noapte obisnuita? revelion sau doar inceput de luna?


Vad pe toate posturile tv de actualitati ca difuzeaza obsesib pregatirile de revelion.se anunta mare petrecere mare, cu mancare si bautura(alcoolice) in exces.Eu? asa cum am spus si anul trecute pe vremea asta, ma pregatesc de o noapte obisnuita, normala. Doar faptul ca din punct de vedere calendaristic se incepe un nou an e o zi un pic diferita.se termina un an si incepe unul.nu insist ca deja am explicat ca
nici asta nu e ceva vechi.nu stim, aproape ca uitam ca pe 1 ianuarie de fapt e altceva. stramosii romani serbau pe ianus, cel care da numele unei luni calendaristice. Numele latinesc al lunii ianuarie era ianuarius, adică “Luna zeului Ianus“. si mai insemna ceva ianus = pasaj deschis, arc (în genul Arcului de Triumf, dar boltit), deasemenea insemna trecere,poartă sau uşă.ianus era adică un duh protector al tot ce reprezintă prag, poartă sau loc de trecere. intr-adevar, trecem de undeva spre ceva, dar sigur nu anul nou.amintesc ca el se serba pe 1 martie. era, cu siguranţă, mai mult decât un paznic al porţilor/ianitor şi al drumurilor.Era, mai degrabă, “ceasul cel bun” când ieşi “cu bine” pe poarta casei şi când te întorci “cu bine” acasă sau când “îţi merge bine” în toate drumurile pe care le ai de făcut şi de străbătut.  Înfăţişarea lui ciudată de zeu cu două feţe, una care priveşte înainte şi cealaltă care priveşte înapoi, simbolizează un “dus” şi un “întors” bun, o binecuvântare continuă, neîntreruptă: plecare şi întoarcere binecuvântată. chipul zeului ianus se regasea si pe primele monede romane, asi, cea mai mica moneda ca valoare si cea mai des intalnita.
Numa, spune tradiţia, este legendarul rege-preot sabin care a condus Roma după moartea întemeietorului ei, Romulus, pe la 700 î.H. El le-a dat romanilor o viaţă religioasă “modernă”, romanizând moştenirea lăsată lor de cuceritorii şi adevăraţii lor civilizatori - enigmaticii lor vecini, etruscii. El l-a “romanizat” pe “etruscul” Ianus, numit în numeroasele inscripţii etrusce Culsans (probabil “paznicul porţii”, de la culs care în etruscă înseamnă poartă). Istoricii romani transmit că tot Numa a
creat şi colegiul pontifilor (pontifices, preoţi).Iar între Ianus şi pontifi exită o legătură vizibilă: Ianus este zeul porţilor, al pasajelor, al podurilor şi al vadurilor, iar pontifii sunt constructorii lor: pontifex se compune din pontem şi facio şi înseamnă “făcătorul de poduri“.
Este ştiut că pontifii (moştenitorii artei de a construi oraşe a etruscilor) păstrau formulele secrete  de construcţie a arcurilor şi a bolţilor podurilor. Într-o epocă arhaică, ei le întreţineau şi le reparau. Şi tot ei aduceau jertfe pe/la poduri, pentru că orice punte, pod sau vad era tot o trecere ce trebuia ocrotită şi binecuvântată.
La Roma, Numa i-a ridicat lui Ianus un Arc cu boltă, o Poartă rituală, ca o arcadă. Era însuşi “dublul“ sau “icoana“, imaginea vie a zeului.  Istoricii moderni o interpretează ca pe un loc magic ce făcea trecerea de la starea de război la starea pace şi de la starea de pace la cea război.Deschiderea şi închiderea ei rituală “deschidea“ şi “închidea“ expediţiile militare. si spun asta cei doi celebri istorici romani: Varro şi Titus Livius deasemenea Poarta lui Ianus, era una din cele trei porţi importante ale vechii Rome.Acest Ianus/Arc se afla în josul străzii Argiletum (ad infimum Argiletum)
foarte aproape de intrarea în For.
Cântarea Fraţilor Salieni, numită Carmen Saliare, este un text misterios scris în latina arhaică. Probabil e opera pontifilor lui Numa. Salii se numeau Săltători, de la dansul sacru pe care îl dansau cu scuturile sfinte ale zeului Marte.Deja în secolul I î.H. nimeni nu mai înţelegea ce cântau.
S-au făcut multe încercări de reconstituire a celor trei fragmente ajunse până la noi.Poate de la Fraţii Săltători a rămas obiceiul ca orice rugăciune, publică sau privată, orice ceremonie religioasă să înceapă cu invocarea lui Ianus.
În afară de calendar/cărindar sau călindar, românii au moştenit de la romani şi colindele (într-o formă uşor slavizată) - cântecele-binecuvântări sau meniri de bine ce se “strigau“ în prima zi , 1 ianuarie, zi numită: calendae ianuarii (calendele lui ianuarie), sau în ajunul ei.Calendele lui ianuarie au ajuns la noi … colindele de Anul Nou: binecuvântări menite să “cheme“ belşugul, sporul, profitul, bogăţia, rosperitatea, bunăstarea, creşterea, înmulţirea şi toate desfătările şi lucrurile bune ale vieţii.
Ceva mai târziu tot colinde, fiindcă acest cuvânt sună ca o revărsare de har şi de daruri, s-au numit la noi şi cântecele despre Naşterea Domnului Iisus Cristos, cântecele de Crăciun.
Legatura cu lumea roamna si civilizatia latina se observa si in textul uraturilor care ne povestesc de "badica traian" si faptele lui etc.In unele locuri se obisnuieste ca in miez de noapte sa sune un ceas, semn al plecarii celui vechi si intrarii celui nou.
La calende pontifii “publicau“, de fapt, calendarul lunii: sărbători, zilele de judecată, de târg şi zilele în care se puteau încheia contracte. O programare, o agendă a evenimentelor lunii şi a oamenilor de afaceri/negociatores (de unde în româneşte neguţători). Dar şi o proiecţie spre un viitor ce nu putea fi altfel decât prosper.
Un calendarium era registrul bancherilor, ce înregistra sumele date cu dobândă, datele scadente şi… profitul, iar termenele de plată cădeau întotdeauna la calende, în prima zi a lunii şi tot la calende se făceau “actualizările”.Dacă ne gândim la relaţia dintre calendae (= ziua publicării calendarului pe o lună şi ziua începuturilor), calendarium (= registrul de profituri) şi Ianus, reiese că putea fi un “zeu al profitului“, “cel ce deschide porţile belşugului“, duhul bogăţiei, al sporului şi al “creşterii averii“ … Marele Zeu Binefăcător. Mai tarziu l-au inlocuit pe ianus cu Mercur, punand chipul zeului si pe monede, pe corabiile negustorilor etc...iar noi romanii mai avem strabuni si pe traco-getii de pe aceste meleaguri, pe care ii mostenim in multe. Din pacate am convertit toate credintele si practicile stramosesti pe care fie le-am uitat sau fortat le-am uitat. Gebeleizis nu ne mai spune din pacate nimic, nici macar contopit cu Zamolxis zeul suprem.Nici de unul sau de altul nu mai vrem sa stim nimic.Avem alti zei: carrefour, kaufland, antene 1,2,3, realitatea, protv etc.Aproape  ca si credinta neaosa ortodoxa tindem sa o uitam, apar tot felul de nazbatii sub falsul "asa am pastrat din batrani".pe bune? Voi bea firescul pahar de sampanie la miez de noapte, voi dormi absolut firesc, urmand ca dimineata sa ma duc limpede la minte si curat la suflet la iserica.E sfantul mare ierarh vasilie si taierea imprejur a Domnului, nu?

Niciun comentariu: