sa traim eternitatea si clipa dincolo de ea

undeva intr-un loc anume oamenii ma uimesc. imi alatur pasii de pasii lor si fiecare cuvint rasuna sub clopot. cand se face noapte ascult uneori. singuratic invat bucuriile pe de rost.dorurile imi stramteaza inima zamislind vise. Din zboruri prelungi nu se moare asa de usor.Te aseaman privirilor omenesti cu vorbe ciudate ca eu sunt un tu.cand voi fi departe sa nu ma cauti decit in prima imbratisare.Te voi privi adanc cand soarele dormitand rasare si-am sa ma fac roua ca sa mor pe buzele tale cu ochii mirati.Cit a trecut intreba-ma-vei insa doar cintecul pamantului soptindu-ti va plecape fruntea amurgului cel nascut din pamint.sa te sadesti imi vei spune intre zi si noapte si atunciiti voi zimbi in culori tremurate sclipiri luminoase vor strapunge ecoul.si dincolo de timp voi intineri. voi spune etern te iubesc. ma pregatesc indelung sa ma trezesc mereu mai aproape de sufletul tau.pe-a campului plete, prin toate colturile, se string somnurile noptilor nedormite si ma ma apropii de tine iar din mainile tale imi iau hrana tisnind dintr-un izvor curat.eu m-am nascut fara tocmeala imi vei zice intr-o copilarie stropita de saruturi ca un strigat intr-o dimineata.se mira pasarile tulburind linistea si nu inteleg cum poate fi atita nemiscare caci doar inima nevolnica se-aseaza intr-o cupa.aici doar gandul isi canta simfonia dincolo de vise sperante si-mi sfredeleaza mintea.noi visam fila cu fila, tu azi te simti puternica, nimic nu te framanta insa cumplitele furtuni sub arsita veri se vor strivi,desigur.nu crezi in anotimpurile reci, si astepti sarutul meu fierbinte sa te atinga...imagine...vis...dor .ti-ai modelat conturul inflacarat de ganduri in dezmierdarea trupului adormit de scliprea rozelor? parfumul ploilor prin vazduh preumbla iar furtuna amesteca norii.tot cerul e plin de mirosul anotimpului trecut.imi voi zidi casa in inima tasi vom sorbi din cupele pline de vant ce va soti"e zi de nascociri".gandurile bune sfioase, amintiri uitate prin cuiburile randunicilor, asteapta primavara.vestile cad de-a dura insa nu spun nimic.doar liniste.din fiecare umbra, de orinde, o caleasca calare duce dorul meu spre uncurcubeu de flori.nesaturate zilele zboara spre tine.e zi de sarbatoare.a invierii.a domnului. mi-am lungit bratele dinspre nord spre sud, dinspre est spre vest.poate aceasta e clipa cand toate orele se opresc la numarul 23, unde stai acum. Ma zbucium de durere iar bucuria lipseste. e prea departe iar eu nu pot merge. picioarele sunt inghetate iar bocancii de fier pe care ii am nu ma ajuta. si nu ma crede nimeni. In noapte strig dupa tine s te regasesc in starea de mugur clipocind a primavara indepartata.mi-am frpt inima in zilele cind degetele nerabdatoare iti bateau in geam. si nici nu stiu daca erai acolo cu adevarat.vreau sa te rasfat in culori, iubire, vesnice luminate de soarele amorului. ai avut pentru o clipa curiozitatea sa masori distanta dintre inimile noastre? ai simtit in palmele insetate de dragoste cum se poate bea cerul? ai cuprins cu privirea visele pierdute fara noima in noptile fara luna? fara dragoste greu se poate sapa la radacina cuvintelor. Te primesc in insula sufletului meu, te astept! maine dimineata as vrea sa ma trezesc copac, sa poti privi cum cresc laanga inima ta, sa poti privi cum cresc si asa in plina iarna sa-nfloresc.in crengile mele sa–ti prinzi cercei de stele si sa te catari dincolo de marginile vietii. incerc sa fac parte din timpul acesta ce se conjuga pe mapamond. incerc sa fac parte din lumea ta cand clipa intinereste, cand umeri-mi strivici de vreme isi leagana timpul strans ca un manunchi, cu trupul cald si linistit in linistea singuratatii.as vrea sa pot rupe valul timpului.ti-e frica sa pasesti pe carari stiute insa nedorite ca un hau ce se asterne intre tine, intre mine ,intre noi si paradis.voi umple golul acesta cu toata inima mea.nu uita: calea e plina de ghimpi si de flori. fiecare zare ascunde o alta zare.e timpul cand voci nepamantene isi vor asculta glasul, iti vor insemna zborul. va trece ce e rau, gandeste si nu judeca. lasa inima sa fie avocat in fata instantei judecatorului suprem. va sti ce sa spuna, fii doar martor nemincinos si asculta. glasul acela e cel care tebuie urmat. e vocea dragostei noastre, a iubirii juruite. iar cealalalta voce? e glasul ce te cheama ca sa fii alaturi. de cel ce te iubeste. sticla marinarului ajunge pana la urma la tarm, iar biletul lui citit.piratii nu stiu de el. in el e sufletul ce te cheama alaturi la nevoie dar si la bucurii.un vis, o bucurie, un gand izbavitor.te astept, vesnica mea iubire sa traim eternitatea si clipa dincolo de ea.